Apa dură poate produce serioase probleme instalațiilor sanitare și afectează buna funcționare a electrocasnicelor. Cele mai afectate de efectele pe care le are apa dură sunt mașină de spălat vase și cea pentru rufe, boilere – acestea îți pot înjumătății durata de viață, filtre de cafea și toate cele care folosesc apă din rețeaua publică. Poți măsura gradul de duritate al apei, astfel ca măsurile pe care le iei pentru a combate efectele să fie adecvate situației.
În cele ce urmează îți explicăm care sunt principalele efecte negative ale apei dure și care sunt soluțiile prin care neplăcerile provocate de aceasta pot fi ameliorate și combătute.
Ce este apa dură. Ce este duritatea apei
Toată apa din rețeaua publică, dar și cea provenită din puțuri, pânza freatică sau alte surse conține cantități variabile de minerale. În principal este vorba despre calciu și magneziu, la care uneori se mai pot adăuga mangan, fier, dar și altele care au tendința de a se acumula și depune.
Singura apă pură este cea de ploaie sau cea distilată. Cu excepția acestora, toată apa conține și minerale, în proporții și concentrații foarte diferite. Este un fenomen normal, generat de circuitul natural al apei în natură. În cursul acestui proces, apa poate trece prin zone cu minerale solubile, iar acestea sunt preluate cu ușurință și transportate de cursul de apă. Fenomenul este unul continuu apa pură fiind transformată în apă cu o concentrație variabilă de minerale.
Totuși, nu toate sursele de apă provoacă probleme, ca urmare a faptului că există concentrații diferite ale mineralelor dizolvate. Mai mult, chiar și duritate apei provenită din aceeași sursă poate varia, în funcție de o serie de factori.
Vor influența într-un sens sau altul duritatea apei:
- structura solului și subsolului (calcaros sau argilos);
- condițiile de climă (uscată sau umedă);
- temperatura (valorile ridicate de temperatură cresc concetrația mineralelor din apă);
- cantitatea de precipitații (perioadele secetoase fac apa mai fură, cele ploioase sau perioada de topire a zăpezii, scad duritatea apei).
Măsurarea apei dure
Pentru a exprima și cuantifica duritatea apei, se utilizează mai multe unități de măsură. În România, cel mai des este utilizată varianta germană sau grade germane (°dH), dar aceasta poate fi exprimată și cu alte unități de măsură (grade franceze, mmol, ppm). Toate exprimă însă o concentrație, respectiv cantitatea de carbonat de calciu, la care se pot adăuga sau nu și alte minerale, dintr-un litru de apă.
Gradul de duritate al apei este măsurat, în mod obișnuit, în miligrame masă uscată, reprezentată de calcar, magneziu și alte minerale, într-un litru de apă (mg/L).
În funcție de aceste valori, apa poate să fie:
- apă pură numită și foarte moale cu valori de la 0 la 4 grade germane;
- apă de duritate medie, între 4 și 8 grade germane, ceea ce ar corespunde unei concentrații de minerale de cel mult 60 mg/l;
- apă cu un grad de duritate mediu, cu valori cuprinse între 8 și 12 grade germane;
- apă de duritate moderată, între 12 și 18 grade germane, corespunzător unei concentrații de minerale care nu depășește 120 mg/l;
- apa dură care poate produce probleme reale începe de la 18 grade germane, până la 30, și poate avea o concentrație de cel mult 180 mg masă uscată la un litru;
- apa foarte dură este cea care are peste 30 de grade germane, respectiv o concentrație de minerale care depășește 180 mg/l.
Problemele apar mereu în timp, dar cu cât apa are un grad de duritate mai mare. De la un nivel de duritate care pleacă de la 12 grade germane în sus, depunerile de minerale din apă produc neajunsuri.
Semne care indică că ai apă dură
Testarea este singura modalitate prin care se poate stabili exact gradul de duritate al apei. Dar, există și semne vizibile care-ți arată că apa din rețea este dură.
Semne că ai apă dură:
- petele albe pe robineți;
- depuneri pe pereții cabinei de duș sau pe paharele scoase din mașina de spălat vase (așa-numitul test al paharului);
- apa are gust neplăcut;
- apa ajunge la fierbere mai lent;
- legumele puse la fiert se înmoaie greu;
- săpunul, șamponul și detergenții nu fac spumă;
- pe rufele negre rămân pete albe;
- culorile se deteriorează repede (iese vopseaua);
- hainele se scămoșează la spălat;
- rufele albe au tendința de îngălbenire;
- face să dispară luciul fliselor de faianță;
- mătuiește porțelanul obiectelor sanitare;
- înfundă para dușului.
Testul paharului și para dușului sunt indicatori care îți semnalează în mod cert această problemă. Concret dacă para dușului folosit zilnic de se înfundă în mai puțin de două luni de zile, cu siguranță ai o apă cu duritate mare sau chiar foarte mare.
👉 Cum se curăță și cum se întreține inoxul
Probleme asociate cu apa dură
Acumulările de pe căzi, duș, chiuvete și robinete cauzate de apa dură sunt doar o mică parte a problemelor. Cele mai mari neajunsuri apar la instalațiile sanitare, la centrala termică și la electrocasnice, de la mașina de spălat rufe până la stația de călcat.
Mineralele din apa dură se acumulează, se depun în interiorul țevilor de alimentare și scurgere, ceea ce poate duce la îngustarea acestora, reducerea debitului de apă și la fragilizarea lor ca urmare a stresului crescut asupra țevilor și accesoriilor. În mod special, trebuie menționat faptul că apa dură scade semnificativ randamentul centralelor termice. Se întâmplă asta pentru că se încălzește mai greu. Depozitele de minerale pot face ca aparatele care folosesc apă să funcționeze mai puțin eficient și să se uzeze mai repede.
Apa caldă dură este și mai dăunătoare instalațiilor, dat fiind faptul că temperatura accelerează depunerile de minerale pe pereții conductelor, pe rețeaua de încălzire a boilerului și pe tamburul mașinilor de spălat rufe și vase, în condițiile în care acestea folosesc des apă caldă.
Produsele degresante nu sunt eficiente, ca urmare a apei dure și asta favorizată formarea dopurilor care au tendința de a solidifica, în țevile de scurgere.
Apa dură implică costuri suplimentare
Efectele asupra bugetului provocate de apa dură nu par importante dar, în timp, acestea se acumulează și pot deveni semnificative.
Câteva dintre efectele pe care le are apa dură și care se răsfrâng asupra bugetului:
- ai nevoie de apă mai multă, la temperatură mai ridicată, dar și de mai mult detergent pentru spălat vase și haine;
- este necesară utilizarea de produse cu efect anticalcar pentru electrocasnicele, iar acestea implică costuri suplimentare constante și poluează;
- sunt necesare reparații frecvente la instalațiile sanitare;
- scade durata de viață a electrocasnicelor;
- instalațiile termice sunt mai puțin eficiente;
- ai un consum de energie mai mare pentru a încălzi apa (la centralele termice care folosesc apă dură consumul crește cu circa 15%).
Dedurizarea apei
Există soluții pentru apa dură, iar utilizarea stațiilor de dedurizare reprezintă un procedeu eficient. Acestea se instalează pe coloana de admisie a apei, asigurând că întreaga apă utilizată în locuință este lipsită de minerale care pot forma depuneri. Procesul constă în eliminarea ionilor de calciu și magneziu din apă, eliminând astfel efectul de sedimentare și alte neajunsuri asociate apei dure.
Metoda predominantă și eficientă de dedurizare este schimbul de ioni. Mineralele din apa dură se găsesc sub formă de ioni, iar stațiile folosesc acest principiu pentru a funcționa. Prin schimbul de ioni, calciul și magneziul sunt înlocuiți cu alți ioni care nu formează depuneri și nu afectează proprietățile organoleptice ale apei. Acest proces implică adesea utilizarea unei rășini care captează ionii de calciu și magneziu, eliberând în schimb ioni de sodiu. Stația funcționează independent, necesitând doar o realimentare periodică cu pastile de sare pentru regenerare.
Procesul de regenerare poate fi automat sau necesita intervenție manuală, iar este important de menționat că dedurizarea crește nivelul de sodiu în apă. Acest aspect poate fi gestionat prin utilizarea pastilelor de potasiu sau a altor mijloace pentru a reduce concentrațiile de calciu și magneziu.
Stațiile de dedurizare sunt esențiale în sursele directe de apă, cum ar fi fântânile, puțurile de adâncime sau cele geotermale. În aceste cazuri, apa trebuie purificată pentru a crește eficiența stațiilor. Alternativa constă în filtrele pentru apa calcaroasă, care pot furniza apă pentru consum fără ioni de calciu sau pot proteja electrocasnicele, dar nu previn depunerea în țevi. Pentru reducerea efectelor, se recomandă montarea unui filtru pe țeava de alimentare pentru fiecare aparat ce utilizează apă.
Indiferent de opțiunea aleasă, procesul de dedurizare poate influența pH-ul apei, contribuind la protejarea instalațiilor.
Cum alegi dedurizatorul pentru apă
O stație de dedurizare a apei se alege în funcție de două criterii importante:
- gradul de duritate al apei care aprovizionează locuința;
- volumul de apă mediu consumat pe zi în gospodărie.
Singura întreținere necesară este reîncărcarea periodică cu pastile de sare a rezervorului de saramură al stației. Costurile legate de această operație sunt minime și se compensează cu beneficii prin reducerea consumului de energie, creșterea randamentului electrocasnicelor, centralei termice și boilerului, prelungirea duratei de viață a acestora.
Un alt aspect de care depinde alegerea stației optime este spațiul disponibil pentru instalarea acesteia. Există însă sisteme și modele de dedurizatoare simple, compacte sau cu multifiltrare, care pot răspunde eficient la orice situație. Stațiile de dedurizare nu trebuie confundate cu cele de filtrare, deși acestea includ și filtre care îndepărtează toate impuritățile.
Ce se întâmplă dacă bei apă dură
Impactul consumului de apă dură variază în funcție de gradul de duritate, cantitatea și frecvența consumului. Un efect negativ major este reprezentat de aportul crescut de minerale, care poate afecta sănătatea rinichilor. Consumul constant de apă dură se asociază și cu posibilele probleme dentare, contribuind la apariția cariilor și afectând smalțul dinților. Gustul acestei ape nu este tocmai plăcut, adesea având o nuanță metalică sau sălcie.
Utilizarea apei dure în scopuri cosmetice, precum baia, poate duce la uscarea pielii și modificarea pH-ului, generând iritații, eczeme sau favorizând apariția micozelor cutanate. În ciuda acestor riscuri, apa dură poate furniza cantități utile de calciu și magneziu, contribuind la necesarul zilnic recomandat dacă este consumată în doze moderate și responsabile.
Îndepărtarea excesului de minerale din apă aduce beneficii, atât pentru instalații, dar și pentru electrocasnice. La fel de important este că apa moale, dedurizată este mai plăcută pentru utilizare, fie că este vorba despre baie, duș sau spălatul rufelor. Chiar și mâncarea are un gust mai bun, pentru că apa dedurizată este potabilă. Nu în ultimul rând, reducerea consumului de energie este un detaliu care cântărește mult în favoarea utilizării stațiilor de dedurizare.
Sursa foto: 123rf.com
