Casă individuală. Avantaje și dezavantaje

Dacă este să luăm în calcul evoluția pieței imobiliare și tendințele din ultimii doi ani, locuința ideală a românului cu venituri medii și vârsta în jur de 40 de ani, este o casă individuală. Acesta trebuie să aibă curte și este amplasată în zonele limitrofe ale unui oraș mare. 

Argumente în favoarea casei individuale

O casă individuală oferă familiei  un grad de intimitate absolut. Are beneficiul accesului la teren de minimum 20 mp (ideal cel puțin 250mp). Terenul extinde suprafața locuibilă, timp de 6-7 luni pe an. Compartimentarea este eficientă, zonele de zi și cele de noapte sunt bine delimitate. Casa individuală are spațiul de locuit și camere mai mari. Viața de familie câștigă mult la nivelul de confort individual.  Există graj sau mașina are loc în curte. 

Visul de a avea o casă „pe pământ” este în ADN-ul oamenilor, în general, al românilor, în special. Vine, la pachet, cu beneficiul de a fi perceput pe o treaptă socială superioară. O casă, într-un cartier de case, cu grădina personală este idealul locativ. Un apartament într-un monolit cu 12 etaje, amplasat stradal, aproape de stația de metrou, nu.

Tot pe lista cu avantaje trebuie menționat absența vecinilor (cei de deasupra, de dedesubt sau cei de pe același palier) și a complicațiilor posibile produse de aceștia, de la zgomote, la mirosurile din bucătărie. O casă individuală oferă siguranță (inclusiv pe cea legată de riscul seismic), independență absolută și posibilitatea de a face ce vrei și mai ales când vrei, la tine în casă și în curte. 

Bucuria de a avea curte

La toate acestea se adaugă spațiul verde (indiferent de dimensiune), care este un bonus absolut. Aspiranții la statut de proprietar de casă cu grădină uită deseori că plăcerea de a grădinării, de a avea un loc de joacă pentru copii și, eventual, o piscină, curtea vine cu obligații în plus: de la amenajare, la îngrijire periodică (aviz amatorilor: iarba din curte crește în continuu și doar în poze arată perfect). Totuși curtea aduce și plăcerea de a avea animale de companie, bucurie pe care locuitorii apartamentelor din blocuri nu și-o pot permite mereu. 

Curtea oferă libertate și siguranță pentru copii, acesta fiind unul dintre motivele pentru care interesul cele mai mare pentru locințele individuale îl au familiile tinere. Acestea optează frecvent pentru case în zone rezidențiale sau la periferia marilor orașe, uneori chiar și la mai mult de 10-15 kilometri de centrul urban, în zone rurale. 

Dezavantajele casei individuale

Capitolul dezavantaje nu trebuie ignorat. Întreținerea unei case individuale costă dublu (sau mai mult), decât a unui apartament cu același număr de camere. Costurile se regăsesc în reparațiile curente și mereu necesare, în consumul de utilități (apă, energie termică și electricitate), impozite și prime de asigurare. Trebuie adăugat și efortul concret necesar pentru a întreține o casă, de la curățenia din interior, până la costurile de amenajarea efectivă. 

Casele individuale noi, una dintre cele mai căutate variante imobiliare din ultima perioadă, sunt amplasate mereu în zonele periferice, uneori chiar în localități limitrofe. De aici decurge imediat marele dezavantaj de a fi la distanță față de centrul orașului și facilitățile specifice acestuia (de la centre comerciale, culturale, de distracție, școli și grădinițe), iar aceasta se traduce în costuri suplimentare pentru transport. La acest capitol trebuie adăugat, obligatoriu și timpul investit în deplasare, de la și către casă. 

În compensație se poate vorbi, pentru locuitorii acestor ansambluri rezidențiale, de beneficiul oferit de apropierea unor zone împădurite și de agrement. 

Un aspect deseori ignorant, dar care poate fi extrem de neplăcut și face diferența dintre casa de vis și cea din realitate, este cel al vecinătăților imediate ale unei case, parte dintr-un complex rezidențial. Concret asta înseamnă lipsa infrastructuri, probleme legate de alimentarea cu apă și canalizare și, nu în ultimul rând, calitatea vecinilor.

Casele individuale noi 

Tendința generală a pieței imobiliare este orientarea către locuințe noi. Circa 30% dintre cel care se află în căutarea unei locuințe noi sunt interesați de achiziția unei case individuale și reușesc asta, undeva în jur de trei sferturi dintre ei. Principalul motiv al eșecului este determinat de tendința crescătoare a prețului pe metru pătrat, concomitent cu restricțiile de creditare, raportate la venituri. 

Conform Eurostat, prețul mediu al locuințelor noi, în România, a crescut în 2022, față de 2021 cu 28.4%. Pe cale de consecință două sunt efectele de bumerang: suprafața construită a locuințelor noi este mică, mereu sub standarde, iar ansamblurile care oferă spații mai generoase se dezvoltă doar la periferia urbană, unde prețurile terenurilor sunt mai mici. Sunt mereu diferențe foarte mari pe mp în funcție de distanța față de zona urbană cea mai apropiată. 

Un alt element care face fundamental diferența în ceea ce privește valoarea casei și confortul oferit este accesul la rețeaua de gaze. 

Casele individuale oferă un standard mai ridicat de viață, deși vin la pachet cu dificultățile legate de transport, distanță mare și foarte mare până la școli și grădinițe. Se opot adăuga și complicații legate de transportul public. Dar, cu toate acestea acest segment este unul dintre cele mai viguroase domenii imobiliare. 

👉 Cum alegi apartamentul ideal pentru tine

Ce criterii contează când alegi o casă individuală

Cumpărarea unei case este, cu certitudine, unul dintre evenimente majore și memorabile din viața unui om. Demersul trebuie analizat cu atenție, sub toate aspecte, atât în momentului prezent, cât și al modului în care va evolua în viitor. Și asta pentru că lucrurile  evoluează. 

Strategie pentru o casă nouă

Se spune că tot pățitul este priceput, și că numai cel care experimentează pe propria lui piele, știe, cu adevărat, să cântărească bine lucrurile. Așa că, la cumpărarea unei case, sunt câteva aspecte esențiale de luat în calcul de la cei cu experiență. 

Fiecare detaliu în parte are mai multe variabile, asupra cărora este important să meditezi. 

1. Numărul membrilor familiei. Ia în calcul și copiii care sunt doar în plan.
2. Nevoile fiecărui membru al familiei. Grădiniță, școală, loc de muncă, socializare, distracții, petrecerea timpului liber. 
3. Gradul de mobilitate al familiei și al membrilor ei. 
4. Stilul de viață.
5. Vârsta copiilor.
6. Deținerea unei mașini sau nu. 
7. Imaginează-te peste cinci ani, peste 10 și, apoi, cu un efort, peste 20. Apreciază dacă locuința mai este potrivită, și cum te poți adapta atunci. 

Pe lângă toate acestea este înțelept ca o casă individuală să se potrivească familiei și obiceiurilor ei. Casa perfectă trebuie să fie cea unde există capacitatea de a evolua împreuna cu familia, care oferă satisfacerea tuturor necesităților acesteia, atât în prezent, dar și în viitor. 

Peste toate acestea este bine de știut că, cel mai importa criteriu, care trebuie evaluat din toate punctele de vedere, atât prin prisma prezentului, dar și în viitor, este locul în care este amplasată locuința. 

👉 Conceptul „15 minute”. Ce este și ce beneficii aduce

Ia în calcul următoarele elemente și perspectivele asupra lor:

• infrastructura locului și a vecinătăților; 
• amploarea investiției imobiliare a ansamblului și elementele care pot arăta evoluția în timp a zonei. 

Este bine de știut că acolo unde sunt mulți copii și familii tinere, tendința va fi una de dezvoltare. 

Un alt detaliu foarte important, mai ales pentru o familie tânără, este mărimea casei și etajul. Nu omite faptul că o locuință individuală oferă mereu mai multe posibilități în ceea ce privește organizarea și optimizarea spațiului. 

Cum alegi zona și ce înseamnă o zona potrivită

Casa individuală ideală este cea se adaptează la ritmul omului modern.  Este ideală când corespunde cu fiecare etapă din viață, atât în ceea ce privește interiorul, cât și facilităților exterioare. 

De exemplu, pentru o familie tânără cu copiii preșcolari, vitale vor fi accesul la grădinițe și spații de joacă. Contează și ambianța generală a zonei unde se află casa (aer curat, verdeață), dar și accesul la zone de distracție.  Pot fi de interes  și sala de fitness, bazinele cu apă, restaurantul. Ar mai putea fi luat în calcul distanța pană la magazine, dar și la cele specializate (farmacie, de exemplu). 

Distanța și durata deplasării până la locul de muncă, accesul la zone de agrement sunt la fel de importante, dar vin pe planul doi. 

Siguranța zonei, iluminarea de noapte, calitatea serviciilor publice, de la curățenia stradală, inclusiv deszăpezirea, transportul în comun, lățimea drumurilor, facilitățile pentru persoane cu dizabilități. Acestea sunt elementele principale – ca demonstrație de top pentru gradul de civilizație și toleranță al zonei. Toate detalii trebuie luate în considerare, pentru că fiecare în parte contribuie la calitatea și confortul vieții.

👉 Ce este arhitectura bioclimatică

Radiografia situației locative românești

Românii au un cult pentru proprietate. 95% din familii trăiesc în locuințe proprietate personală, ceea ce ne face fruntași în Europa. În ceea ce privește suprafața locuibilă medie, suntem la coadă. Media suprafețelor locuibile, raportate la numărul de persoane  este cea mai mică. Noi locuim în cele mai mici și înghesuite locuințe. 

Suprafața locuibilă pe persoană a fost în ușoară creștere, fiind în medie de 12 metri pătrați în 2010, față de numai nouă metri pătrați în 1977. Circa opt milioane de persoane locuiesc în mai puțin de nouă metri pătrați. Peste un milion și jumătate în locuințe unde suprafața locuibilă este de circa patru metri pătrați pe persoană. Asta este fie urmare a construcției foarte mici, fie a numărului mare de persoane care împart aceeași casă. 

Raportat la media europeană și la țările din Europa Centrală și de Est, românii stau cei mai înghesuiți. 45% dintre noi locuim în case supraaglomerate. Suprafața locuibilă din România se afla mult sub cifra din alte țări care dețin peste 75% case în proprietate. Astfel, Polonia marca o suprafață locuibilă medie de 18 metri pătrați/persoană, Slovacia de 21, Cehia 25, Bulgaria 17 metri pătrați. 

Locuim în cele mai mici case din Europa

Deficitul de locuințe, la nivelul întregii țări era estimat la circa un milion de locuinte. Circa 200.000 de locuințe noi sunt necesare doar în București. Raportarea este ultima și datează din 2010. Potrivit sociologilor, standardul de suprafața locuibilă în Uniunea Europeană este de 30 metri pătrați pe persoană, România fiind, acum, la jumătatea acestui nivel. 

Un alt aspect care contează și care influențează interesul cumpărătorilor în mod direct este suprafaţa medie a locuinţelor livrate anual în România. În 2020 a ajuns anul trecut la 63,06 me­tri pătraţi, valoare minimă din ultimele două decenii. De altfel, din 2014 încoace, suprafaţa medie locuibilă pe locuinţă nouă se află într-un continuu trend descendent.

În 2022, în România, au fost livrate în total, 73.338 de locuinţe noi (doar 4305 în mediul rural), arată INS, cu aproape 15.000 mai mult faţă de anul precedent, cele mai multe în mediul urban (peste 90%). Circa 20% dintre acestea fiind construite în București, urmate de regiunea Nord-Est. Cel mai puțin s-a construit în Vest.  

Note: Datele din aceste paragrafe au fost preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică și de pe site-ul e-antropolog.ro precum și din statisticile periodice ale UE. 

Sursa foto: 123rf.com