Există peste 19 specii de ghiocei. Toate au în comun apariția spontană în februarie. Motivul principale care declanșează apariția lor este lungimea zilelor, temperatura solului și gradul de umiditate al solului. Diferențele sunt date de mărimea petalelor, detalii ale acestora și momentul în care apar și înfloresc, unele soiuri fiind mai grăbite decât altele. Sau, mai corect spus, unele sunt mai rezistente decât altele la temperaturile negative din sol și din aer.
Ghioceii înfloresc la finalul sezonului rece, frecvent în februarie. De fapt apariția loc coincide cu momentul în care apar florile de alun, cele două specii luându-se parcă la întrecere. Poți vedea ghiocei, mereu după mijlocul lui februarie în parcuri, păduri, pe lângă garduri vii. În general, în zone relativ protejate și bine expuse la lumină.
Genul Galanthus, familia ghiocei
Florile de ghiocei, indiferent de soi, aparțin genului Galanthus, clasificare pe care au primit-o în 1753. Toți au originea în Orientul Mijlociu și Europa. Sunt specifici florei spontane din vestul Europei, până în Caucaz și Iran, dar pot fi întâlniți și în Siria, Liban, Turcia și Sicilia. Numele genului vine din două cuvinte grecești care înseamnă „lapte” și „floare”. O descriere potrivită pentru aceste flori delicate, cu petale albe.
Ghioceii sunt extrem de rezistenți la temperaturi scăzute și îngheț, dovadă faptul că unele dintre soiurile de ghiocei apar chiar și atunci când este ger și strat de zăpadă. Sunt perfect adaptați să reziste la frig și să străpungă solul rece, dur și pătura de zăpadă. Forma frunzelor arată ca un vârf de lance și au margini dure. În plus, au o sevă fantastică care funcționează ca un veritabil antigel, care previne formarea cristalelor de gheață și, implicit, înghețarea florii.
Cresc bine în solul acid al pădurilor de foioase, nu au nevoie de fertilizatori, nu au pretenții în ceea ce privește solul și se înmulțesc natural cu mare spor. Bulbii se pot planta cel mai bine toamna, dar o poți face și primăvara, primii ghiocei urmând să apară în primăvara viitoare.
Ghiocei comuni – Galanthus nivalis
Este cel mai raspandit dintre toate soiurile de ghiocei. Florile sale apar de obicei în lunile februarie și martie și cresc adesea atunci când solul este încă acoperit de zăpadă. Sunt mici, au doar 7-15 centimetri înălțime. Fiecare plantă produce o singură floare care are doar un 2-3 centimetri, are culoare albă strălucitoare și atârnă de tulpina plantei ca o picătură, înainte de a înflori complet. Floarea are trei petale ușor arcuite peste alte trei petale interioare. Se înmulțește ușor într-un sol bine drenat. De asemenea, se dezvoltă bine în zone de pantă însorite.
Galanthus plicatus – ghiocelul din Crimeea
Este specific Crimeei, iar în țara noastră crește doar în zona Mării Negre, mai ales în pădurea Babadag, unde este cea mai mare rezervaţie de ghiocei din România, inclusă în situl Natura 2000.
Este uşor de identificat după frunzele îndoite brusc în jos spre partea inferioară. Atunci când înmuguresc, marginile sunt pliate în raport cu suprafaţa inferioară a frunzelor. Petalele interioare ale florilor au detalii verzi. Există două subspecii: plicatus şi byzantinus.
Ghiocelul Galanthus plicatus este cultivat de horticultori, dar creşte şi spontan. Apare la marginea pădurilor de foioase şi conifere, în zonele cu sol calcaros şi acide, de multe ori pe teren înclinat şi, uneori, în apropierea de pâraie şi râuri mici. Creşte la altitudini de până la 1.350 metri, în jurul Mării Negre – în România, Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă şi Turcia asiatică.
Formează aglomerări, iar florile sunt parfumate suav și apar de obicei în plină iarnă, uneori, dacă sezonul rece este blând, chiar la finele lui ianuarie.
👉Curiozități, semnificații și legende despre ghiocei ca să ai o imagine completă despre aceste flori cu totul speciale
Ghiocelul gigant
Este o plantă perenă erbacee, bulboasă, destul de mare, originară din Caucaz. Crește până la o înălțime medie de 20-25 cm. Produce flori mari și are frunze late. Frunzele au o frumoasă culoare albastru-verde și sunt liniare. Florile, pe de altă parte, sunt albe, pendulante și au aproximativ 2-3 cm lungime. Răsar spre finalul lui februarie, prima jumătate a lui martie, iar perioada de înflorire durează 2-3 săptămâni. Cresc cel mai bine în soluri umede, dar bine drenate și însorite.
Interesant este că plantele nu sunt mâncate de veverițe sau căprioare, pentru efectul lor „antigel” toxic, dar fac parte din primele surse de hrană ale albinelor.
Ghiocei Augustus
Are frunze verzi bogate și flori mari, bulbucate. Ghiocelul Augustus este o variantă viguroasă și robustă a speciei Galanthus plicatus. Produce flori mari, dolofane, care sunt texturate și au urme proeminente în interior. Florile acestei plante sunt o nuanță minunată de alb, care arată perfect în compania verdelui tare al frunzelor. Perioada sa de înflorire începe în februarie – martie. Poate ajunge la o înălțime de 15 cm și necesită soluri umede și bine drenate pentru a crește și a se maturiza complet. Prosperă cel mai bine în zone parțial umbrite.
Ghioceii verzi
După cum sugerează și numele, au petale exterioare colorate într-o nuanță de verde deschis, în timp ce pe parta interioară a petalelor este verde mai închis. Este un hibrid natural identificat și clasat în 2000, în Țările de Jos.
Soiul a fost premiat de Royal Horticultural Society, iar o caracteristică interesantă este că, ocazional, plantele mature apar cu patru petale.
Ghioceii în istorie
Indiferent de soiul căruia îi aparțin ghioceii au ceva magic și sunt mult mai mult decât vestitorii primăverii. În vestul Europei ziua de 2 februarie le este dedicată, considerându-se că acesta este data după care micile flori răsar și înfloresc.
Prima referire la ghiocei, datează din 1597, când Carl Linnaeus a descris planta și a clasificat-o în familia Amaryllidaceae. Înainte de 1900 florile erau des cultivate în curțile mănăstirilor, fiind un simbol al purității. Mai mult, ghioceii au fost una din cele mai populare plante pe morminte, mai ales pe cele ale tinerilor. Micuțele flori au avut și perioade mai puțin faste fiind pe rând considerate floarea care anunță moartea și purtătoare de ghinion.
După 1900, ghioceii și-au recâștigat locul de adevărați vestitori ai primăverii, dar și de floare a iernii. Grădinarii pasionați au reușit, prin selecții atente și încrucișări repetate realizarea a mai multe soiuri, unele mai delicate decât altele, la aspect dar, foarte rezistente la ger.
👉 Totul despre zambile. Flori de primăvară în ghiveci și în grădină
Cultivarea ghioceilor
Oficial ghioceii sunt flori sălbatice care cresc spontan la marginea pădurilor sau în grădini. Cu toate acestea poți să cultivi ghiocei la tine în grădină cu foarte puțin efort. Ghioceii sunt plante perene cu bulb și se spune despre ei că pot „simții”, grosimea stratului de zăpadă, astfel că vor răsării doar atunci când acesta este mai mic decât înălțimea la care pot să crească plantele.
Partea cea mai frumoasă este că-i poți cultiva în ghivece, în casă. Plantează bulbii în vase la începutul lui ianuarie aduci vasele cu bulbi, de afară, în casă, la începutul lui februarie.
Plantează bulbii de ghiocei, în curte, în locurile umede, umbroase, la baza arbuștilor, pomilor sau pe lângă garduri, ori în zonele mai adânci și umbrite din curte. Pentru a crește frumos în curți, ghioceii au nevoie de un sol fertil, bogat în substanțe și săruri minerale.
Dacă vrei să-i plantezi adună bulbii la finele lui august, păstrează-i într-un loc uscat, răcoros și întunecat până în noiembrie, apoi plantează-i, înainte ca solul să înghețe. Este foarte important ca pământul să poată drena ușor și să fie afânat. Bulbii se îngroapă la o adâncime de circa 10 centimetri, într-o zonă semiumbrită.
Ghioceii proliferează ușor, mai ales dacă au condiții bune și un rol adecvat și au tendința de a împânzii perimetrul în care sunt cultivați, în mod natural.
O grădină cu ghiocei este un mic paradis. Micile flori pot fi aclimatizate foarte ușor și se înmulțesc cu destulă energie pentru a cucerii toată curtea casei tale, dacă inițial vei planta doar câțiva bulbi. Dar, la fel de bine pot să și dispară, dacă solul își pierde proprietățile sau dacă există perioade mai îndelungate în care apa băltește.
👉 Semnele primăverii: întrecerea anuală dintre ghioceii și florile de alun.
Sursa foto: 123rf.com
