Radon, gazul radioactiv din casă

Radon – gaz monoatomic,  face parte din grupa gazelor nobile din tabelul periodic al elementelor, fiind situat sub kripton și xenon. Simbolul său chimic este Rn, iar numărul atomic este 86. Radonul este un gaz inodor, incolor și insipid care rezultă din descompunerea radioactivă a uraniului și thoriului din sol și rocă.gaz radioactiv inodor și incolor care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ. Deși nu îl poți vedea sau mirosi, radonul este prezent în toate casele, mai ales în casele noi (de 10-15 ani), fiind emis și de materialele de construcție ale casei.

Radonul se găsește în sol, roci și apă și nu poate fi perceput, dar poate fi detectat de aparate speciale. Pătrunde în casă din fundație și prin puțurile de apă și contaminează aerul pe care îl respiri. În principiu, orice casă, fie că este veche sau nouă, cu sau fără subsol, chiar și cu o fundație bine izolată, poate avea probleme cu radonul. Radonul este prezent în anumite soluri și poate fi transportat prin intermediul mediilor poroase, în special prin fenomenul de convecție, dar și prin utilizarea nisipului, pietrișului ca materialele de construcție extras din zonele unde există concentrații mari de radon la nivelul solului. 

Ce este radonul?

Radonul este un gaz radioactiv incolor, inodor și insipid care provine din dezintegrarea naturală a uraniului, care este prezent în sol și în rocile din întreaga lume. Este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul de plămâni și leucemii, fiind al doilea cel mai frecvent factor de risc pentru maladiile maligne pulmonare, după fumat, dar înainte de poluarea atmosferică cu particule mici.

Inhalarea particulelor radioactive de radon poate duce la daune la nivelul țesuturilor pulmonare și la mutații celulare care pot conduce la dezvoltarea cancerului. Riscul este mai mare atunci când expunerea la radon este pe termen lung, prin acumularea în aerul din interior, în zonele cu expunere ridicată la radon, care pot duce la concentrații periculoase de radon în aerul din interior.

În multe țări, inclusiv în Europa și în România există ghiduri și reglementări pentru măsurarea și controlul nivelurilor de radon în clădiri, cu scopul de a proteja sănătatea publică.

În România există inclusiv o metodologie stabilită prin lege pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, care impune controale periodice, determinări și evaluări ale riscului pe care-l presupune expunerea la radon. 

👉 Ventilația corectă a aerului din casă este cea mai bună și mai simplă măsură de protecție împotriva acumulărilor de radon

Cele mai expuse zone la radon din România

Deși există peste tot, unele zone sunt mult mai expuse decât altele, concentrația de radon depășind nivelurile sigure. 

În România, 16 județe înregistrează niveluri de concentrație ale radonului care depășesc pragul admis. Aceste județe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș. 

Un studiu detaliat al nivelurilor de radon emise și implicit al riscului de acumulare indoor a fost realizat de specialiști de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca. Potrivit acestora, valori crescute de radon, apar în mai multe judeţe din ţară. Harta realizată la UBB a fost încărcată pe Atlasul European de Radon, care arată exact zonele cu risc crescut. 

👉 Poți consulta harta aici

Nivelurile de radon din România, mult peste medie

Radonul este măsurat în picocurii pe litrul de aer sau Bq/m³. Aerul exterior are în general nivele de cca. 0,4 Bq/m³, în timp ce nivelul mediu de radon din interiorul caselor este estimat la cca. 1,3 Bq/m³. Deși se recomandă ca nivelurile de radon din interior să nu fie mai mari decât cele din aerul de afară al caselor, este de preferat să se ia măsuri doar dacă nivelul radonului din case depășește 4 Bq/m³.

Este bine să știi că media europeană este de 98 Bq(Becquerel)/m³, la nivelul solului, media din România, din județele menționate, dar și din zonele cu exploatări miniere este de media în România ar fi de 176 Bq /m³, în 11% dintre localitățile unde s-au făcut teste la nivelul solului nivelul fiind peste 300 Bq/m³ ceea ce ne plasează la un nivel de risc ridicat și foarte ridicat. 

Măsurătorile detaliate impun un protocol riguros de control, monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul. O atenție specială este acordată construcțiilor noi, din zonele de risc. Detectarea și remedierea problemelor de radon în case și alte clădiri sunt esențiale pentru reducerea riscurilor. Testarea regulată a nivelurilor de radon în aerul interior poate ajuta la identificarea problemelor și la luarea măsurilor corective necesare.

Media aritmetică pentru celelalte județe din țară este de 53 Bq/m3, în comparație cu 126 Bq/m3, medie obținută pentru județele menționate. Cele mai expuse zone:

• Transilvania, în general; 
• marile aglomerări urbane: București, Iași, Timișoara, Constanța și Brașov.

Radonul din casă

Radonul poate intra într-o casă prin crăpăturile din podele, pereți și fundație. Când se acumulează în interiorul unei case, radonul poate deveni o problemă de sănătate serioasă. Inhalarea acestuia poate crește riscul de cancer pulmonar.

Aerul din casă poate conține concentrații ridicate de radon dacă este construită pe un sol care conține uraniu și thoriu. Din aceste elemente se degajă radon. De asemenea, factorii care influențează cantitatea de radon din sol și, implicit, din aerul interior includ:

• tipul de sol; 
• gradul de compactare a solului;
• sistemul de ventilație al casei; grosimea fundației;
• materialele din care este realizată structura fundației.

Pentru a reduce riscul de expunere la radon în aerul din casă, este recomandată testarea regulată a nivelurilor de radon. Dacă nivelurile sunt ridicate, există metode de remediere disponibile pentru a reduce concentrația de radon în aerul interior, cum ar fi sistemele de ventilație adecvate și alte tehnici de izolare a fundației și a podelelor pentru a preveni infiltrarea radonului. Asigurând o circulație corespunzătoare a aerului și izolarea adecvată a fundației, se reduce riscul de expunere la radon în casă.

Cum reduci expunerea la radon în casă

Câteva măsuri simple pot reduce, până la valorile normale, emisiile de radon din casă:

• Etanșarea fisurilor din podele și ziduri și verificarea periodică a acestora.
• Mărirea nivelului de ventilare prin depresurizare prin conducte și ventilatoare.
• Îndepărtarea dalelor de granit sau evitarea granitului în casă dacă acesta provine din zone cu depozite de uraniu.
• Modul în care este proiectată casa, suprafața de contact cu solul.
• Prezența fisurilor în pereți sau podea afectează concentrația de radon din interior.
• Aerisirea frecventă a camerelor, utilizarea unităților de aer condiționat au un impact puternic în reducerea concentrației de radon în interior.
• Fundația alveolară și o placă de bază pe fundație, din beton de cel puțin 20 de centimetri, reduc capacitatea de trecere a radonului din pământ în casă. Aceasta este una dintre cele mai bune și mai simple metode care reduc radonul din aerul din casă.

Prezența radonului în aerul caselor cu beci, pivniță sau cramă este mai mare decât în cazul celor care nu au aceste accesorii. În zonele aflate sub sol, concentrația de radon este mai mare decât în zona de deasupra solului. Ventilația bună și constantă, precum și eliminarea infiltrațiilor de apă și a fisurilor, este o bună cale de prevenție.

Sursa foto: 123rf.com